Topic outline

  • General

  • Privire generala asupra drepturilor persoanelor cu deficienta de vedere in Europa

    • Uniunea Europeana promoveaza incluziunea activa si participarea persoanelor cu dizabilitati in societate, in conformitate cu prevederile UE privind drepturile omului in ceea ce priveste dizabilitatile. Dizabilitatea este o chestiune legata de drepturi si nu de discretie. Aceasta abordare este nucleul Conventiei Natiunilor Unite in Privinta Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitati (UNCRPD) din care UE face parte http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137.

      Strategia Europeana in privinta Dizabiltatilor din perioada 2010-2020 (European Disability Strategy 2010-2020), adoptata in 2010, se sprijina tocmai pe UNCRPD. Un Raport de Progres (Progress Report) care cuprinde realizarile, de pana in 2016, privind implementarea strategiei a fost publicat in februarie 2017.  El enumera cateva succese si descrie implementarea UNCRPD de catre UE inclusiv la nivelul unor institutii UE. Confirma de asemenea nevoia unei Strategii Europene care sa continue sa isi atinga obiectivele luand in considerare observatiile concluzive ale Natiunilor Unite.( UN Concluding Observations.)

      Obiectivele Strategiei Europene asupra Dizabilitatilor din perioada 2010-2020 sunt detaliate in actiuni clasificate in opt arii prioritare:

      1. Accesibilizare: bunurile si serviciile sunt accesibile persoanelor cu deficiente; promovarea pe piata  a dispozitivelor asistive.

      2. Participare: asigurarea faptului ca persoanele cu deficienta se bucura de toate drepturile cetatenilor europeni; indepartarea barierelor in vederea participarii in mod egal la activitatile publice si recreative; promovarea serviciilor publice de calitate.

      3. Egalitatea: combaterea discriminarii referitoare la deficienta si promovarea oportunitatilor in mod egal.

      4. Angajare: cresterea semnificativa a numarului de angajati cu deficienta pe piata muncii. Ei reprezinta o sesime din populatia cu drept de munca din UE, dar rata lor de angajare este relativ redusa.

      5. Educatie si formare: promovarea educatiei incluzive pentru studentii si elevii cu dizabilitati. Accesul egal la o educatie de calitate si invatarea pe tot parcursul vietii pot  oferi persoanelor cu deficiente o participare activa la viata sociala si o imbunatatire a calitatii vietii. Comisia Europeana a lansat mai multe initiative educationale pentru persoanele cu deficienta. Acestea includ si Agentia Europeana pentru Nevoi Speciale si Educatie Incluziva (European Agency for Special Needs and Inclusive Education) precum si un grup de studiu specific pentru deficienta si invatare pe tot parcursul vietii.

      6. Protectia sociala: promovarea conditiilor de viata decente, combaterea saraciei si a excluziunii sociale.

      7 Sanatate: promovarea accesului egal la servicii medicale si la alte facilitati conexe.

      8. Actiuni externe: promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati la extinderea UE si dezvoltarea programelor internationale.

      Comisia sustine si Reteaua Academica a Expertilor Europeni privind Deficienta (ANED)   care ofera Comisiei analize privind situatiile interne, politici si date. ANED conduce si  DOTCOM Online Tool care prezinta o imagine asupra instrumentelor cheie de care este nevoie pentru implementarea UNCRPD in statele membre din UE. Crearea Tool a fost una dintre actiunile prevazute in Lista actiunilor /List of Actions (2010-2015) care insoteste Strategia Europeana pentru Dizabilitate. Publicata in mai 2012, DOTCOM Tool a fost reinnoit in fiecare an.


  • Activitatea economica a persoanelor cu deficienta de vedere in Europa

    • Statisticile arata ca nevazatorii si slab vazatorii sunt grupul cu dizabilitati cu rata cea mai mica de angajare, dar cel mai mare obstacol in gasirea unei slujbe ar parea ca nu este dizabilitatea, afirma expertii https://www.euractiv.com/section/health-consumers/news/workplace-prejudice-keeps-blind-people-out-of-employment/

      In conformitate cu  Hidden Majority Reports ( http://www.euroblind.org/publications-and-resources/guidelines#_Hidden ) sunt mari diferente in ceea ce priveste activitatea nevazatorilor in functie de statul european membru UE.

      Hidden Majority Reports este o serie de rapoarte care acopera tari precum Suedia, Germania, Romania, Olanda, Polonia, Austria si Franta.  Rapoartele au inclus statistici, acolo unde acestea au fost disponibile si de asemenea informatii privind situatia angajarii persoanelor cu deficienta de vedere. Echipa de proiect a petrecut mai multe zile in fiecare tara pentru a intervieva factori de decizie politica, ONG-uri si, acolo unde a fost posibil, chiar nevazatori afectati de politica din tara respectiva. https://www.euractiv.com/section/uk-europe/interview/blind-rights-activist-in-the-uk-66-of-visually-impaired-are-unemployed/

      Hidden Majority este un proiect cu finantare  europeana administrat de Uniunea Europeana a Nevazatorilor. http://www.euroblind.org/

      Activitatea economica este in general scazuta in Europa, dar variaza semnificativ printre statele membre.  Hidden Majority reports arata ca standardele de viata ale nevazatorilor variaza foarte mult in functie de tara europeana, dar exista o situatie uniforma in ceea ce priveste varsta persoanelor cu deficienta de vedere precum si provocarea pe care o constituie tehnologia moderna.

      Uniunea Europeana(UE) are un scop strategic in a sustine persoanele cu dizabilitati sa devina active din punct de vedere economic, fie pe piata muncii, fie in conditii speciale in functie de abilitatile lor. Hidden Majority reports avertizeaza ca UE este inca departe de a-si atinge acest tel.

      In conformitate cu rapoartele disponibile, niciunul dintre statele observate cu exceptia Suediei, nu a asigurat nici macar 50% din rata de activitate economica , iar multi se straduiesc sa atinga cel putin 33% din rata; cat despre Romania, 86% din populatia activa cu deficienta de vedere este inactiva din punct de vedere economic.

      Rata de inactivitate economica variaza. Este de asemenea o mare diferenta intre tipurile de slujbe oferite. In Spania, 80% din persoanele cu deficienta de vedere sunt implicate in vanzarea biletelor de loterie. Daca ne referim la Italia, exista o mare dependenta de  "ocupatiile rezervate" pentru nevazatori. Aceasta inseamna ca persoanele cu deficienta de vedere tind sa devina cantonate in slujbe care sunt considerate apanjul lor. https://www.euractiv.com/section/uk-europe/interview/blind-rights-activist-in-the-uk-66-of-visually-impaired-are-unemployed/

      Rata asa numitelor "ocupatii rezervate" este relativ mare. Nu sunt numai slujbe telefonice- chiar daca acest tip  ramane unul dintre cele mai des intalnite. Exista si o serie de locuri de munca generale.

      Abordarea cea mai uzuala si cea mai moderna este aceea de a inzestra nevazatorii sau de a-i incuraja sa patrunda pe piata locurilor de munca. Suedia, Germania, Marea Britanie si Austria au toate retele sofisticate si pot pune la dispozitie un "ofiter de sprijin" acolo unde este necesar, adica un lucrator vazator care este platit de stat. Nu exista date disponibile daca aceste slujbe sunt mai des intalnite  in sectorul de stat sau in sectorul privat, totusi suntem inclinati sa credem ca ele sunt mai multe in sectorul public.

      Sunt putine dovezi ca Spania tinde sa isi schimbe abordarea in ceea ce priveste "ocupatiile rezervate", considerand ca este mai bine ca acestia sa vanda bilete de loterie decat sa nu faca nimic.

      Polonia este in contrast puternic cu Romania. Rata de inactivitate este mare in Polonia, dar autoritatile  s-au ocupat in mod regulat sa schimbe situatia si sa ofere o viata sociala activa nevazatorilor, tara avand si o rata crescuta a drepturilor oferite la angajare. Previziunea noastra este ca piata locurilor de munca se va dezvolta.

      In Romania situatia este diferita, multi nevazatori traiesc in saracie. https://www.euractiv.com/section/uk-europe/interview/blind-rights-activist-in-the-uk-66-of-visually-impaired-are-unemployed/

      In Suedia exista o rata ridicata de angajare, dar numai 13% din acest segment lucreaza full-time, restul part-time. Sunt puncte de vedere contradictorii in privinta acestei situatii. Unii spun ca angajatorii se afla sub constrangeri statutare importante astfel incat sa nu dea afara o persoana care devine nevazatoare; persoanele cu deficienta de vedere sunt astfel directionate catre slujbele part-time. Altii nu sunt de acord cu acest punct de vedere afirmand ca tocmai persoanele cu deficienta de vedere prefera sa lucreze part-time.Conditiile moderne de lucru pot fi dificile pentru nevazatori la fel si deplasarea.  Asadar o slujba part-time ar putea fi o solutie rationala in aceste circumstante si nu stim care din cele doua puncte de vedere contradictorii este cel adevarat.  https://www.euractiv.com/section/uk-europe/interview/blind-rights-activist-in-the-uk-66-of-visually-impaired-are-unemployed/

      Cum ar putea astfel de rapoarte sa ii ajute pe nevazatori

      Sunt atat de multe lucruri de facut in multe state din Europa. Organizatiile de nevazatori din statele membre trebuie sa studieze aceste rapoarte si sa puna presiune pe propriile guverne. Sunt lucruri care pot fi copiate. In Suedia, de exemplu, exista o  puternica "legislatie de mentinere". Sub incidenta acestei legi, angajatorul trebuie sa  pastreze un angajat care si-a pierdut vederea sau-daca se poate-sa ii ofere o slujba similara. O astfel de legislatie nu exista in alte state membre si nu intelegem de ce nu ar introduce si ele acest tip de "legislatie de mentinere"


  • Tehnologia ca o oportunitate si ca o provocare in angajarea nevazatorilor

    •  S-a inregistrat  un avans important in multe arii ale tehnologiei in a doua jumatate a secolului al XX-lea  Mai intai, radioul; apoi extraordinarul progres al televiziunii. Apoi, computerele, cu tehnologia informatiei si a comunicarii. Radioul a facilitat pentru nevazatori indeplinirea unor sarcini administrative sau clericale. Daca puteau dovedi ca pot face o slujba la fel de repede si de eficient ca un om obisnuit, erau angajati.

      Accesul la televiziune, ca un mod de petrecere a timpului liber, a oferit nevazatorilor  o activitate placuta.

      Dar mai presus de toate, computerele au devenit accesibile pentru nevazatori care au putut deveni programatori, analisti sau profesori. Ba chiar mai mult, un nevazator profesionist poate utiliza un computer cu sinteza vocala sau cu un dispaly Braille pentru a accesa aceeasi  informatie disponibila unui coleg vazator.

      Acest lucru pare un miracol si, daca ne gandim la cum era acum 25 de ani, chiar este un miracol. Dar nimic nu avanseaza mai rapid decat tehnologia si trebuie sa tinem pasul. De exemplu, am obtinut o intelegere ca toate saiturile sa fie accesibile si nevazatorilor continand intotdeauna si text ca o alternativa la imagine. Dar aceste drepturi nu sunt usor de respectat. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1705870/

      Provocari comune ii asteapta pe nevazatori la tot pasul

      Sunt doua lucruri care ii afecteaza pe toti slab vazatorii, indiferent de tara europeana  in care traiesc: numarul lor creste pe masura ce imbatranesc , revolutia tehnologica.

      Tehnologia ofera fara niciun dubiu multe oportunitati nevazatorilor, de la tehnologiile chirurgicale care pot amana deteriorarea vederii, pana la apasarea butonului care ii poate face pe danezi sa auda subtitrarile atunci cand se uita la televizor.

      Varstnicilor li se pare dificil sa tina pasul cu tehnologiile, ceea ce este exacerbat si de orbire.

      Multi nevazatori nu stiu cum sa foloseasca tehnologia asistiva. De multe ori, odata ce ati achizitionat echipamentul necesar,  este mai usor sa gasiti pe cineva care sa va  explice. In plus, tehnologia adapteaza neincetat produsele sale, ceea ce este o alta provocare pentru nevazatori.

      Softurile de tip cititoare de text pot fi folosite pentru a "citi" fisiere digitale sau text sau pentru un eBook ,care prin vocea  sintetica, reda povestea, mai sunt de asemenea dispozitive digitale accesibile care transforma textul in alfabet Braille pe o tastatura speciala.

      Numai o mica parte din saiturile web sunt accesibile in intregime nevazatorilor si slab vazatorilor; numai 5% dintre carti sunt produse in format electronic sau fizic-precum cartile in format mare- care sa poata fi citite de nevazatori/slab-vazatori.

      In anumite tari europene este usor pentru un nevazator sa isi achizitioneze tehnologie asistiva. Insa multi nevazatori nu stiu cum sa foloseasca aceste tipuri de masinarii. Uneori este mai greu pentru  nevazatori sa gaseasca pe cineva care sa ii ajute cum sa foloseasca aceasta tehnologie decat sa si-o achizitioneze.

      Este mai dificil pentru persoanele care au vazut in cea mai mare parte a vietii lor. Pentru ei este intr-adevar greu sa se obisnuiasca cu functionarea acestor dispozitive. Ei trebuie sa ia totul de la capat.

      https://www.euractiv.com/section/health-consumers/news/blind-europeans-divided-by-living-standards-united-by-obstacles/


  • Prejudecatile si somajul

    • Prejudecata (intoleranta sau discriminarea impotriva unei persoane sau a unui grup) ii face pe oameni sa creada ca un nevazator este mai putin eficace decat un vazator. In aceste circumstante, un nevazator trebuie sa aiba "noroc" (si nu drepturi) sa gaseasca un angajator care "sa ii ofere o sansa".Prejudecata, nefiind fondata pe rationament, poate fi inlaturata printr-un argument. (Dr. Samuel Johnson)

      Declaratia Universala pentru Drepturile Omului (1948) mentioneaza dizabilitatea numai o singura data (art.25). Era ceea ce unii ar numi "prejudecata incetatenita" impotriva nevazatorilor la locul de munca. (Art.25). Dar de-a lungul Europei, lucrurile stau altfel astazi.

      Sunt doi factori relationati care au dus la recunoasterea si chiar la intarirea drepturilor nevazatorilor.

      • legislatia sociala,
      • tehnologia 
      https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1705870/

      Totusi, nevazatorii si slab vazatorii au rata cea mai mica de angajare printre grupurile de persoane cu dizabilitati, in ciuda dorintei lor mari de a fi parte a pietei muncii- conform organizatiilor care ii reprezinta.

      Dar prejudecata la locul de munca poate fi si mai paralizanta decat dizabilitatea, arata un nou sondaj.

      Sondajul realizat de Societatea Regala Daneza pentru Nevazatori arata ca prejudecata este unul dintre motivele cele mai invocate atunci cand vine vorba de numarul mare de persoane nevazatoare daneze fara loc de munca. Conform rezultatelor sondajului, mai mult de unul din trei danezi este sceptic in a avea un coleg cu deficienta de vedere.

      "In general este o mare nesiguranta in privinta a ceea ce un nevazator poate face. Unul dintre exemplele mele favorite se refera la o prietena nevazatoare. In timpul unui interviu pentru o slujba a fost intrebata daca are nevoie de cineva  pentru a merge la toaleta. Acesta este unul dintre lucrurile pe care oamenii isi imagineaza ca nu le putem face." spune Thorkild Olesen, presedintele Societatii Daneze a Nevazatorilor.

      "O alta prejudecata este ca multi cred ca daca au un coleg nevazator vor avea mai mult de lucru ei insisi. Ei considera ca un nevazator nu poate inlocui in totalitate pe un vazator. Deseori dupa ce este angajat un nevazator, dupa un anumit timp, isi dau seama ca nu este nicio problema" a afirmat Olsen pentru EURACTIV.

      12% din cei 9500 de membrii ai Societatii Daneze pentru Nevazatori are o slujba. Dar 70% dintre cei cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani au primit beneficii pentru pensionare inainte de varsta. Aceste statistici arata ca persoanele nevazatoare sunt cele mai putine de pe piata muncii (dintre grupurile persoanelor cu dizabilitati).

      https://www.euractiv.com/section/health-consumers/news/workplace-prejudice-keeps-blind-people-out-of-employment/

  • Nevazatorii,discriminarea si legea

      • Din 1997, cei 15 membrii ai UE au adapotat Articolul 13 din tratatul consolidat. Acesta impune institutiilor europene sa introduca masuri impotriva discriminarii datorate dizabilitatii. In ultimii ani s-a introdus o directiva in privinta discriminarii la angajare.
      • Natiunile Unite planuiesc "o conventie internationala privind  promovarea si protectia drepturilor si demnitatii persoanelor cu dizabilitate". Acest proiect inainteaza cu greu. Totusi, din 1993, am preluat(nu impus) standardele Natiunilor Unite in privinta egalitatii de sanse pentru persoanele cu dizabilitati, care au avut un oarecare efect asupra legislatiei nationale.
      • In multe tari europene a fost introdus un ajutor privind handicapul, ceea ce reflecta o recunoastere a faptului ca nevazatorul are nevoie de o compensatie pentru a face fata costurilor vietii de zi cu zi. Alte forme de sprijin statutar au conferit nevazatorilor dreptul la un standard decent de viata.

      https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1705870/


  • Principalele recomandari pentru cresterea activitaii economice pentru persoanele cu deficienta de vedere

    • Cea mai importanta recomandare este dezvoltarea unui fond statal de sprijin pentru slab vazatori. Deficienta de vedere are probleme speciale: formarea, sustinere si tratamente specifice care trebuie gasite.


      Cand statul s-a mutat in Marea Britanie incepand cu 1945, deschiderea pietei muncii a insemnat mai multe oportunitati pentru fiecare: s-a inregistrat o dublare a procentului de deficienti de vedere care au fost angajati intre 1945-1970 si o alta dublare in perioada care a urmat.

      Trebuie sa echilibram imponderabilul. Rata de inactivitate in Italia este de sub 50% in timp ce in UK sau Germania este in jur de 66% ,din statisticile noastre. Impresia este ca Italia are o rata mai scazuta la fel si Spania , dar ating totusi aceasta cifra concentrandu-si efortul asupra "ocupatiilor rezervate".

      https://www.euractiv.com/section/uk-europe/interview/blind-rights-activist-in-the-uk-66-of-visually-impaired-are-unemployed/

      In Suedia exista o rata foarte mare de angajare, dar numai 13% lucreaza full-time, in rest sunt part-time. Unii sustin ca angajatorii sunt sub constrangere statutara sa nu dea afara pe o persoana care devine nevazatoare si de aici aceasta situatie.

      O buna solutie ar fi ca toate cunostintele si expertiza in ceea ce priveste incluziunea nevazatorilor si a slab vazatorilor pe piata muncii sa devina un bun comun. Un centru national de resurse ar trebui sa se asigure ca tintele in ceea ce priveste educatia si incluziunea pe piata muncii sunt atinse incepand cu copiii nevazatori, tinerii si adultii. Aceasta strategie va rupe cercul vicios al ratei din ce in ce mai mica a nevazatorilor care primesc educatie. Ideea este de a pune impreuna expertiza nationala, asfel incat sa apara un acord intre persoanele cu deficienta de vedere, angajatori, colegi si politicieni intr-un proces mai putin birocratic, ne gandim de exemplu la procedura de angajare a persoanelor cu deficienta de vedere.

  • Alte surse